Probleme de interpretare a parabolei "Bogatul și Lazăr"
Sermon • Submitted
0 ratings
· 9 viewsNotes
Transcript
Sermon Tone Analysis
A
D
F
J
S
Emotion
A
C
T
Language
O
C
E
A
E
Social
Fiecare parabolă are particularitățile ei, însă cea cu Bogatul și Lazăr se remarcă prin faptul că ea conține numele unui personaj și anumite detalii din Locuința Morților. Aceste particularități nasc anumite întrebări. De exemplu, cum se explică prezența numelui lui Lazăr? Are ceva de-a face cu Lazăr din Betania? Care este legătura dintre parabola cu Bogatul și Lazăr și o altă narațiune asemănătoare din folclorul egiptean în care motivul răsturnării de situației în viața de apoi a unui bogat, respectiv al unui sărac este prezent?
Teză: Lucrare pe care o aveți înainte are ca scop soluționarea problemelor de interpretare ale parabolei Bogatul și Lazăr.
Motiv: 1) Primul motiv ține de numărul redus de material exegetic în spațiul românesc pe parabola cu Bogatul și Lazăr.
a) Din câte știu eu, în mediul academic, doar în două lucrări abordează parabolă într-un mod exegetic:
Ilie Melniciuc Puică (Parabolele Evangheliei după Luca – aplicații exegetice) - nu ia considerare dificultățile de interpretare și e superficial
Silviu Tatu și Laviniu Popa în 20 de parabole, tratează exegetic însă nu intră în dezbaterile academic
2) Al doilea motiv îl constituite faptul că în bisericile române se tinde ca din această parabolă să se predice în mod frecvent anumite teme în detrimentul altora. Mai exact, de cele mai multe ori textul este folosit la înmormântări pentru a se susține existența unei vieți după moarte, însă de prea puține ori se predică în el despre pericolul lăcomiei de avere și al neglijării ajutorării celor nevoiași.
Metodă: Pentru atingerea obiectivului propus a fost necesară o analiză exegetică a parabolei, însă înainte de aceste a fost necesară o discuție mai amplă despre natura parabolelor, despre istoria metodelor lor de interpretare, despre genul literar, clasificarea și scopul parabolelor, care să servească ca o bază teoretică analizei.
Al doilea capitol: definiție - explicat natura parabolei și istoria interpretării metodelor de interpretare.
a) În privința definiției, am explicat cum parabola este la temelie o analogie. Analogia în esență este aducerea împreună a două lucruri cu scopul ca unul dintre ele să-l explice pe celălalt. Această aducere împreună se realizează prin folosirea unei imagini sau a unui vehicul prin care se vorbește despre o realitate concretă sau despre un tenor. De exemplu, Mc 13:28-29, se folosește de înfrunzirea unui smochin și despre venirea verii ca să sublinieze ceva despre semnele celei de-a doua venire a lui Isus. Așadar, Domnul Isus s-a folosit de o analogie ca să sublinieze un anumit aspect al venirii Sale - iminența ei. Tot astfel el poate extinde o analogie pentru a sublinia mai multe aspecte ale unei anumite teme și chiar mai multe teme secundare. De exemplu, în parabola Fiului Risipitor distingem mai multe teme pe lângă dragostea lui Dumnezeu, cum ar fi efectele nefaste ale păcatului și egoismului spiritual.
Al treilea capitol: Genul, clasificare și scop:
-Parabola este un gen în sine însuși, iar ele pot fi clasificare în funcție de trei criterii: funcție, formă și conținut. În carte am prezentat două modele de clasificare diferite bazate pe criterii diferite.
Al patrulea capitol: soluționarea problemelor
Rolul numelui lui Lazăr și al detaliiilor inedite - rolul lor este stabilit în funcție de scopul lui Isus
Numărul de teme abordate - consecințele veșnice ale iubirii de bani manifestat prin neglijarea persoanelor nevoiașe și rolul limitat al minunilor în convertirea anumitor categorii de oameni.
Contextul apropiat si larg al parabolei ajuta la identificarea unui criteriu moral în baza căruia au fost judecați cei doi sau cel puțin bogatul
Legătură cu alte povestiri extra biblice
Implicațiile practice și doctrinare:
1) Din punct de vedere pastoral și etic
a) avertisment pentru oamenii care îi neglijează pe cei săraci.
b) Dacă ar fi să punem în termeni pozitivi mesajul acestei parabole, am putea spune că el reprezintă un îndemn la compasiune față de persoanele aflate în nevoie. -implicare activă în ajutorarea celor cu nevoi -activism social.
c) corectarea convingerii greșite potrivit căreia minunile sunt de fiecare dată eficiente în convingerea oamenilor de păcatul lor. Ea transmite adevărul potrivit căruia Dumnezeu nu se folosește mereu de minuni pentru a-i face pe oameni să creadă. Acest adevăr este util pentru a le demonstra scepticilor care cer minuni pentru a crede că Dumnezeu nu se folosește de fiecare dată de minuni pentru ca ei să creadă. Adevărul este că Dumnezeu a făcut minuni, iar aceste sunt consemnate în Scriptură, învierea lui Hristos reprezintă un adevăr incontestabil.
2) Din punct de vedere teologic, detaliile parabolei precum prăpastia, conversatia dintre dintre bogat și Avraam, faptul că se puteau vedea, setea bogatului nu pot fi folosite pentru a articula o descrierea a condiției sufletelor în timpul stării intermediare.
3) Din punct de vedere omiletic
- Din punct de vedere omiletic, cele două teme enunțate mai sus trebuie să se reflecte în predicare. Deși parabola mai arată clar că există o pedeapsă după moarte și că nu se mai poate face nimic pentru o persoană ajunsă în Locuința Morților, a accentua doar lucrul acesta în predicare se va solda cu punerea în umbră a mesajului lucan despre gestionarea responsabilă a posesiunilor materiale și despre rolul minunilor în convingerea oamenilor.